Un pic de cultură

Bănuiesc că majoritatea părinţilor şi-au delectat auzul cu melodii din „Cutiuţa muzicală” sau măcar au auzit de aşa ceva. Oare ce reacţie o să aveţi când pe rafturile magazinelor de muzică o să găsiţi manele pentru copii ...să zicem „Cutiuţa cu manele”. Dacă apare aşa ceva ...înseamnă că se apropie sfârşitul sau emisiunile unor posturi de televiziune ( a se citi PRO TV) prind. Oare asta este generaţia PRO care a fost cultivată acum ani buni de zile? Cultivăm sămânţă de generatie PRO şi culegem copii iubitori de manele. Ascultatul manelelor nu este compatibil cu sisteme audio ce necesită folosirea de căşti . Folosirea căştilor înseamnă ca acele minunate acorduri muzicale, acele mieroase „vorbe” şi acele multe dezacorduri, să nu fie auzite pe o rază mai mare de 30 metri.

Cum ar suna :

În pădurea cu alune
Aveau casă doi pitici,
Vine pupăza şi spune:
"Vreau să stau si eu aici"

Refren
Pu-pu-puu, pu-pu-puu
"Vreau să stau şi eu aici"
...................................

Probabil aşa:

În pădurea cu mahmudele
Aveau vilă doi puradei,
Vine piranda şî zîce:
“Vreau să stău şî io aci”

Refren
Oooo-oooo-ooooooooooooăăăăă
“Vreau să stău şî io aciiiiii-iiiiiiiii”

Glumesc...Manelele fac parte din cultura noastră. Vrem nu vrem, admitem că timpurile actuale au introdus în cultură aşa ceva. Pentru mine este deranjant modul de manifestare a celor care ascultă cu volumul la maxim, cu geamurile maşinii deschise complet sau chiar din scări de bloc, balcoane, curţi...etc.
Sincer, măcar din curiozitate aş asculta Cutiuţa cu manele......

Dilemă

De câteva ori am fost pus în situaţia de a alege. Cum am ajuns în aceasta situaţie?.....Simplu. Un tătic cu fetiţa lui într-un magazin, cinema sau mall. Copilul ştie că junk-food-ul nu-i bun, dar totuşi plânge şi urlă dacă nu primeşte. Ca un părinte responsabil căruia nu-i place să fie privit de toţi cei din jur în timp ce-şi ceartă odrasla ( înainte explicându-i că nu poate mănca aşa ceva)....cedez. Problema nu este că a mancat şi a băut. Problema este că vrea la toaletă....după ce consumă. ACUM CE FAC?...Eu tată, ea fată...toaleta pentru bărbaţi sau pentru femei?. Apelez la logică. Intru singur la bărbaţi, mă uit dacă pot ajunge la cabine, fără să trec pe la pişoare...dacă da...ies, iau fetiţa în braţe...şi fug în prima cabină liberă. Dacă prima încăpere este cea cu pişoare...sau este o încăpere comună...nu am cum să intru. Singura soluţie este...SĂ INTRU LA FEMEI...Copilul nu zice nimic...dar credeţi-mă, vorbesc continuu...mă uit către copil (ca să nu dau ochii cu tipele din toaletă)...şi mă prefac că-i explic...”Nu putem merge la bărbaţi ...cabinele sunt în spate...chiar acum te-ai găsit să vrei la toaletă”…cred că de fiecare dată spun altceva. Sunt penibil, ştiu...dar nu am ce să fac....Cred că-i mai simplu pentru o mamă şi un băieţel. Intotdeauna văd partea plină a paharului...măcar am fost „LA FEMEI”...