Lume...lume

Lume,lume...atenţiune! Mare anunţ mare!...s-a deschis stagiunea Circului Globus.
Abia aştept să ajung. Mă bucur mai mult decât fetiţa mea. Stagiunea este deschisă de către Galele Circului Ediţia a IX –a.
O să aud comentarii ale copiilor care privesc cu încântare şi uimire (la fel şi eu). Nasol o să fie la pauză, tocmai m-am lăsat de fumat, aşa ca o să stau pe lângă scrumieră să infalez ceva fum, să-mi revină culoarea-n obraji.
Pentru că fac parte din generaţia “copy+paste”, o să reproduc de pe site-ul Circului Globus :

<Am vazut cu totii animale care realizeaza acrobatii la circ, dar papagali care fac gimnastica sau caini care se dau pe tobogan ori cai dansatori, mai rar. La editia a IX-a a Galelor Circului le veti gasi pe toate acestea intr-un spectacol grandios.
Asadar, publicul are ocazia sa-si aleaga favoritii, Galele Circului desfasurandu-se sub sloganul „Tu votezi castigatorii!” Invitati din Mongolia, Rusia, Italia, Germania ne invita sa petrecem momente de neuitat, pline de voie buna si divertisment impreuna cu artistii Circului & Variete Globus. Prezentatorii Galelor sunt de acum celebrii Razvan Oprea, Clara Voda, Bogdan Voda, Silviu Biris si Manuela Harabor care ne însotesc în aceasta lume minunata a circului. >>
Asemenea artişti merita, din plin, aplauzele noastre.

Primele gângureli

Nu vreau ca acest blog să fie un atentat la intimitatea copilului meu. O să evit să încalc limitele intimităţii, chiar dacă acum fetiţa mea este mică si abia a învăţat să citească.
Au trecut câţiva anişori de când barza a aterizat (mai exact 7) şi la noi. Ar fi trebuit să încep de atunci să scriu, dar lipsa de timp şi necunoaşterea acestui domeniu (cică “blogosferă” ) m-au ţinut pe loc. Timp nu am nici acum, necunoaştere mai puţină, dar am mare nevoie de sfaturi, idei, păreri si experienţe trăite de alţii ca mine. Sunt tată de fată, iar asta a devenit un mod de viaţă. Dacă o să mai fac un copil, aş vrea să fie sănătos (toţi dorim asta) şi dacă se poate tot fată. M-am obişnuit să cumpăr bluziţe, fustiţe, bijuterii şi chiar să-mi bucur privirea la vederea nuanţelor de roz, mov şi roşu. Ceea ce ştiu este că nu pot să trec peste problema cumpărării jucăriilor. Copilul, mai bine zis băieţelul, din mine face un inventar rapid al rafturilor cu maşinuţe, pistoale, aeromodele, etc...şi abia după asta rafturile cu păpuşi.
Nu vreau să par un “buchinist”, de pe malul Senei, cu care poţi discuta despre orice, fără a se implica, nu vreau să împrumut din firea lor de rebeli, chiar dacă imaginea acestor vânzători de cărţi a fost alterată de unii care vând şi altfel de produse. Vreau să învăţ din experienţele altora, vreau să transmit exerienţele mele, vreau să descopăr împreună cu voi noi trăiri. Vreau să mă implic, să fiu conectat 24/24 şi 7/7 la viaţa copilului, fără să-l sufoc, ajutând la dezvoltarea lui. Zilnic îmi străbat creierul gânduri despre ...cât de bun tată sunt?... fac bine ce fac?... ce trebuie să fac?...cum trebuie să fac?
Nu cunosc autorul citatului următor, dar mare dreptate a avut....”copii mici probleme mici, copii mari probleme mari”.